Campia Moldovei

este rezultatul unei evolutii inceputa la finele sarmatianului in N si la sfarsitului pliocenului si in cuaternar si Centru si S. CARACTERISTICI MORFOGRAFICE SI MORFOMETRICE altitudinea medie – 250 m, extremele se situeaza la 688 m (Dealul Ciungi) si 10 m ( Lunca Prutului) hipsometric, peste 25 % sunt inaltimi de 300 m(0,5 % - peste 500 m), apoi peste 63 % sunt culoare de vale si dealuri dezvoltate intre 100 si 300 m. Circa 11 % apartin culoarelor Siretului si Prutului, la altitudini mici (sub 100 m) fragmentarea majora , sub 1km/kmp, iar cea generala in jur de 1,5 km/kmp energia de relief, in Podisul Sucevei in jur de 150 m, in Podisul Barladului – 150-200 m, in Campia Moldovei -50,75 m,in Podisul Covurlui – sub 50 m. declivitatea, in peste 70 % din suprafata podisului este sub 15 *( sub 5 * pe suprafetele structurale,poduri de terasa,lunci), iar intre 5 si 15 * pe glacisuri.Pantele mai mari (frecvent peste 20 *) se intalnesc in lungul cuestelor la obarsiile torentilor si in rapele de desprindere. treptele de relief, Relieful nascut in proterozoic a fost adus la stadiul de pediplena la finele acestei ere, ulterior a fost fragmentata si a fost acoperita de o cuvertura sedimentara In timpul regresiunilor, campiile marine au suferit o modelare partialasuprafetele rezultate fiind fosilizate de sedimente . Relieful actual s-a realizat treptat in pliocen si pe intreaga suprafata a podisului in cuaternar. Reteaua hidrografica s-a organizat in corcondanta cu panta generala. Adancimea ei a fost insotita de detasarea mai multor trepte cu caracteristici diferite. suprafetele de nivelare In Campia Moldovei exista o singura suprafata de nivelare ce inclina de la N (250 m) la S ( 125 m) In NV si centru se pastreaza 2 suprafete (una la nivelul culmilor superioare si alta sub forma de umeri si nivele in culoarele de vale si pe marginea depresiunilor sculptate in pliocen superior si cuaternar inferior). In jumatatea sudica se desfasoara o singura suprafata cu caracter complex (eroziv in N si acumulativ in S) terasele In lungul raurilor mari exista 6-8 terase (la Siret si Prut), la raurile mici autohtone numarul variaza de la 3 la 5. Exista un paralelism clar intre desfasurarea peticelor de terasa si luncile actuale cu racordari largi la confluente. Daca terasele superioare sunt puternic fragmentate si uneori acoperite cu deluvii groase, cele inferioare au desfasurare larga, constituind principale suprafete pentru asezari si culturi. Depozitele la cele autohtone sunt nisipo-argiloase, pe cand la cele cu obarsie in Carpati sunt grosiere. Peste aluviuni sunt deluvii. luncile Ocupa o mare parte din culoarele de vale Latimi de la cateva sute de metri pana la peste 10 Km (Siret, Prut) si o panta longitudinala de la 0,4 la 1 m/km Au depozite cu grosimi de pana la 10 m pe vaile principale si 2-3 m pe cele mici Se disting : grinduri longitudinale, numeroase cursuri parasite, meandre vechi, lacuri, sectoare cu exces de umiditate si vegetatie adecvata, glacisuri,cursuri paralele ale afluentilor, albii secundare (prutete) RELIEFUL STRUCTURAL s-a individualizat pe ansamblul monoclinal cu cadere spre est, sud est, dar in conditiile existentei unor orizonturi de roca ce opun rezistenta la atacul agentilor externi cu grosime mai mare (calcare oolitice, conglomerate) ies in evidenta: Platouri structurale in Podisul Sucevei, Podisul Central Moldovenesc, marginite de povarnisuri cuestice pe care se produc degradari intense Abrupturi cuestice (Coata Iasilor) circa 100 km lungime (rezultate din dezvoltarea vailor subsecvente) Vai consecvente, subsecvente, obsecvente MODELAREA ACTUALA determina procese care provoaca degradari intense (prezenta rocilor friabile, lipsa vegetatiei foretiere, climat continental cu nuante excesive, spalarea in suprafata spalarea in suprafata (pe pantele ce depasesc 5 grade) siroirea si torentialitatea (pe pantele cu inclinari de peste 10* alcatuite din nisipuri, argile deplasari de teren (alunecari, curgeri noroioase, surpari) pe fruntile de cueste si in bazinele torentiale tasari si sufoziuni (in depozitele) loesoide Subunitati geografice Podisul Sucevei, Campia Moldovei, Podisul Barladului, Culoarul Moldova-Siret PODISUL SUCEVEI se afla in NV, intre Culoarul Moldovei, Obcina Mare, Campia Moldovei si reprezinta ~ 25 % din suprafata intregului podis. alcatuit din formatiuni sarmatiene: pietrisuri si nisipuri cu caracter fluvio-deltaic, conglomerate si gresii cu structura net monoclinala relieful are interfluvii cu poduri largi usor inclinate spre SE fracmentate in general longitudinal vaile au caracter de culoare largi, cu lunci extinse si terase in trepte (bine dezvoltate cele inferioare) climatul de podis, de altitudine medie , umed (650-700mm) cu o temperatura medie anuala de 6-7 * C, 120 zile de inghet, peste 150 de zile cu temperaturi ce depasesc 10 * C si 70 de zile cu temperaturi de peste 25 * C. doua artere hidrografice (Siret si Suceava) padurea ocupa o suprafata mai are pe dealurile mai inalte, predomina gorunul si stejarul pedunculat solurile: brune podzorice, local rendzine, pseudo-rendzine si erodisoluri populatia urbana = ~ 20 % asezari rurale mari ( predominant cu functie agricola) principalele ramuri ale industriei: alimentara, exploatarea si prelucrarea lemnului, constructii de masini (utilaj agricol si chimic la Suceava si Falticeni) se practica culturi de porumb, cartofi, sfecla de zahar, in, canepa, plante furajere, pomicultura (meri) traditionala la Radaseni, Falticeni, si se cresc cornute mari SUBUNITATI Dealurile piemontane Ciungi-Leahu Podisul Falticeni Podisul Dragomirnei Dealurile Botosanilor CAMPIA MOLDOVEI (Campia Jijiei) situata la est de Podisul Sucevei, reprezinta unitatea cea mai joasa a Podisului Moldovei, fiind formata din dealuri scunde (circa 200 m), culminand la 265 m in Dealul Cozancea, fiind dominata cu 200-300 m de zonele invecinate, prezinta aspect de depresiune este despadurita are clima mai secetoasa decat in restul podisului fapt care a determinat realizarea de iazuri pentru acumularea apei (Dracsani) are soluri de o mare fertilitate, care fac din ea o zona agricola importanta este strabatuta de Jijia si Bahlui, care se unesc si se varsa in Prut, ambele cu o serie de mici afluenti; in sudul camoiei s-a dezvoltat orasul Iasi (peste 340.000 locuitori), reprezinta in prezent o puternica baza industriala (de la metalurgie si constructii de masini), la chimie (antibiotice), industrie textila si alimentara SUBUNITATI Podisul Jijiei Superioare Podisul Jijiei Inferioare PODISUL BARLADULUI se desfasoara in partea central-sudica a Podisului Moldovei pe circa 49 % din acesta limita de N se afla la baza povarnisului cuestic “Coasta Iasilor”, in V domina Lunca Siretului prin versanti abrupti, iar in S intra in contact cu Campia Romana alcatuit din marne, argile, nisip, calcare, gresii calcaroase relieful are altitudini de peste 300 m in N(Dorosanu - 564 m) si scad spre S treptat pana la 200-120 m structura monoclinala si stratele mai dure au permis dezvoltarea unui relief cu fronturi cuestice, platouri structurale, vai subsecvente si vai consecvente exista 4 suprafete de nivelare cu caracter structural in culoarele de vale sunt lunci largi, suprainaltate, dominate de terase diferite ca numar (5-6 la Prut si Barlad) climatul este umed pe dealurile inalte (600 m) si mai uscat in S si E (450 mm), 110-125 zile de inghet, 35-40 zile de iarna, 55-65 zile de vara, 20-25 zile tropicale , inversiuni de temperatura in culoarele de vale si depresiuni, secete lungi, mai ales in S si E reteaua hidrografica – caracter intermitent, prezinta variatii de debit ca urmare a alimentarii predominant fluviale (Barlad, Crasna, Tutova). Amenajari lacustre la Puscas, Solesti, Manjesti...etc. In N paduri de gorun si stejar medunculat, iar in S si E silvostepa inlocuita de culturi, pasuni si fanete asezarile mai mari (sub 1000 loc) sunt plasate pe afluentii Braladului si Prutului Targul Bujor si Beresti sunt orase mici, cu caracter agricol (cereale, plante tehnice, viticultura) si industrie alimentara CULOARUL MOLDOVA-SIRET se desfasoara in V Podisului Moldova relieful alcatuit din luncile si terasele celor doua vai, la care, in aval de Roman, se adauga glacisurile in raport cu dealurile. luncile sunt largi, au 2-3 trepte, aluviuni groase (10-15 m) cu panze freatice bogate . Sunt 7 terase pe Moldova si 8 pe Siret. iarna gerurile sunt intense si lungi, creand inversiuni de temperatura. debite pe Moldova si pe Siret cu fluctuatii de la un sezon la altul pe terasele inalte sunt soluri argilo-iluviale, iar pe cele joase cernoziomuri lacovisti vegetatia initiala a fost inlocuita cu culturi agricole, padurile au ramas in lunci in lungul culoarelor celor 2 vai s-au dezvoltat asezari orase: Bacau si Roman